Guvernul Republicii Moldova a aprobat și prezentat Parlamentului spre examinare un proiect de lege pentru modificarea și completarea a circa 20 de articole din Codul muncii al RM nr. 154-XV din 28 martie 2003.
Potrivit autorităților, modificările aprobate vor contribui la „perfecționarea și flexibilitatea legislației muncii”, aducerea acesteia în concordanță cu cerințele moderne ale economiei de piață și va asigura respectarea drepturilor și intereselor legitime ale ambelor părți privind raporturile de muncă.
Printre cele mai relevante modificări şi completări ce urmează a fi operate în Codul muncii se numără următoarele:
Astfel, în scopul îmbunătăţirii climatului investiţional, contractul individual de muncă poate fi încheiat pe durată determinată pentru perioada îndeplinirii obligaţiilor de muncă ale salariatului care absentează din motive
necunoscute. De asemenea, din contractul individual de muncă vor fi excluse prevederile contractului colectiv de muncă și ale regulamentului intern al unității, referitoare la condițiile de muncă ale salariaților. Astfel, salariatul va primi la angajare contractul colectiv de muncă, regulamentul intern, precum și informația privind cerințele de securitate și sănătate.
Urmează a fi micşorate cu o treime atît durata maximă a şomajului tehnic cît şi mărimea indemnizaţiei de care beneficiază salariaţii în perioada şomajului tehnic. Astfel, durata maximă a şomajului tehnic va constitui 4 luni în decursul unui an calendaristic (actualmente 6 luni), iar mărimea indemnizaţiei de care beneficiază salariaţii în perioada şomajului tehnic va constitui 50 la sută din salariul lor de bază (actualmente 75 la sută).
Codul muncii urmează a fi completat cu articolul 801 întitulat „Staționare”, care va reglementa în mod detaliat toate aspectele legate de staționare(definiția noțiunii de ”staționare”, din vina cui poate fi produsă staționarea, modul de înregistrare a staţionării și retribuirea timpului de staţionare). Remunerarea timpului de staționare, produsă din cauze ce nu depind de angajator sau salariat, se efectuează în mărime de cel puțin 2/3 din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului, dar nu mai puțin decât mărimea unui salariu minim, pe unitate de timp, pentru fiecare oră de staționare. În caz de staționare produsă din vina angajatorului, acesta este obligat să compenseze salariul angajatului. În acelaşi timp, dacă staționarea are loc din vina angajatului, acesta nu va fi plătit pentru orele în care nu se va munci.
În cazuri mai deosebite, dacă acordarea integrală a concediului de odihnă anual, ar putea să se răsfrângă negativ, asupra funcționării pozitive a unității, atunci prin acordul scris al salariatului s-ar putea transfera o parte din concediu, pentru anul următor de muncă.
Concediile de odihnă anuale suplimentare se vor alipi la concediul de odihnă anual de bază. Completarea în cauză va avea ca efect asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale salariaților.
Codul muncii va stipula expres că, femeii, în baza unei cereri scrise, i se acordă (la momentul actual - i se poate acorda) concediul de odihnă anual înainte de concediul de maternitate sau imediat după el, sau după terminarea concediului pentru îngrijirea copilului.
De durata redusă a timpului de muncă, de concedii suplimentare cu menţinerea, integrală sau parţială, a salariului mediu și de alte înlesniri stabilite de Guvern vor beneficia doar salariații trimiși la studii de către angajator, iar salariaţii care s-au înmatriculat în instituţiile de învăţămînt superior sau mediu de specialitate din proprie iniţiativă vor beneficia de anumite garanţii şi compensaţii doar în cazul în care acestea sînt prevăzute de contractul colectiv sau de cel individual de muncă.
Mărimea maximă a indemnizaţiei de eliberare din serviciu pentru prima lună de căutare a locului de muncă va fi limitată la șase salarii medii lunare. Modificarea propusă are drept scop reducerea poverii financiare pentru angajatori în caz de concediere a salariaţilor în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate sau în legătură cu lichidarea unităţii (în special, în situaţia actuală de criză economică).
Mărimea compensației pentru reținerea, din vina angajatorului, a plăţilor cuvenite salariatului se va majoră de trei ori. Modificarea propusă are drept scop responsabilizarea angajatorilor și neadmiterea reţinerii, din vina acestora, a plăţilor cuvenite salariatului.
Potrivit Codului Muncii de acum, în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, 227 lit.j), 228 alin.(8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întîrziere, 0,1 la sută din suma neplătită în termen.
Un calcul simplu ne demonstrează că în cazul reținerii timp de o lună a unui salariu de 5000 lei, salariatul beneficiază de o compensație de 150 lei(5000 lei x 0,1 %=5 lei/zi; 5 leix30 zile=150 lei/lună).
Modificarea propusă are drept scop responsabilizarea angajatorilor și neadmiterea reţinerii, din vina acestora, a plăţilor cuvenite salariatului.
Art. 163 prevede că pentru perioada de însușire a unor procese de producție salariaților li se va asigura menținerea salariului mediu.
Suspendarea contractului individual de muncă și reluarea activității de muncă, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 76 lit. a) și b) și art. 78 alin. (1) lit. d1 și e), se va face prin ordinul angajatorului, care se va aduce la cunoștință salariatului, contra semnătură, cel târziu la data suspendării contractului individual de muncă sau a reluării activității de muncă.
Salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii, cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică sau cu reducerea numărului/statelor de personal la unitate li se garantează pentru prima lună plata unei indemnizații de eliberare din serviciu egală cu mărimea sumată a unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an complet lucrat în unitate, dar nu mai mare decât 6 salarii medii lunare și nu mai mică decât un salariu mediu lunar. Modificarea propusă urmărește reducerea poverii financiare pentru angajatori în caz de concediere a salariaţilor în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate sau în legătură cu lichidarea unităţii.
Drept motiv de concediere va constitui încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligaţiilor de muncă, dacă anterior salariatul a fost sancționat disciplinar. Modificarea în cauză va avea ca efect excluderea diferitor interpretări în procesul de aplicare a temeiului respectiv de concediere.
Modificările prevăd, de asemenea, că angajatorul va fi obligat să elibereze gratuit salariatului certificatul cu privire la muncă şi salariu în cadrul instituţiei.
Din cele sus menționate adoptarea proiectului se consideră oportună și necesară.